Amelia Rosselli, „Imaginația torturată … – L’immaginazione torturata … ”

Imaginația torturată se chinuia

idilele se nășteau și se mutau

în îndoială SF ori în greață

iar dragostea era un joc de șah.

Fantasma care domnea în casa goală

devotamentul mândru în luptă

toate luau o neașteptată întorsătură

dacă durerea de cap o lua de la capăt.

E, în dorința de a avea încredere și în

trebuința de-a o îndepărta, perpetuul șah

al reginei: nu are încredere și nici n-o s-o

poată da, în vreme ce lustragiii se străduie.

Arborii asasini se ghemuiesc pe vine,

frunzele libere și deliberate au conturi

deschise cu vântul; iară mânia reginei

se mută în angoasă cu vântul!

Vântul chiar vântul se mută în poftă

cu vântul!

-traducere de Catalina Franco

______________________-

L’immaginazione torturata si tormentava

gli idilli nascevano e si tramutavano

in fantascientifico dubbio o nausea

e l’amore era un gioco di scacchi.

Il fantasma che regnava nella casa vuota

il fiero dedicarsi ai combattimenti

tutto prendeva una piega imprevista

se il dolor di capo ricominciava.

È nel voler dar fiducia e nel dover

toglierla, il perpetuo scacco della

regina: non ha fiducia, né può darla

mentre i lustrascarpe s’industriano.

Gli alberi assassini s’accovacciano,

foglie libere e deliberate hanno conti

aperti col vento; e l’ira della regina

si tramuta in angoscia col vento!

Il vento stesso si tramuta in libidine

col vento!

**

da „Documento” (1966-1973)