Mark Strand, ”Despre lunga trista petrecere – From the Long Sad Party”

Cineva spunea
ceva despre umbrele care acoperă câmpul, despre
cum trec lucrurile, cum se adoarme spre dimineață
iar dimineața trece.

Cineva spunea
cum vântul moare, dar se întoarce,
că sunt scoici sicriele vântului
dar că vremea continuă.

A fost o noapte lungă
și cineva spuse ceva despre luna care-și aruncă
albul
pe câmpul rece, că nu mai era nimic în față
ci numai mai multe la fel.

Unul pomeni
despre-un oraș unde fusese război cândva, de-o încăpere cu două
lumânări
pe-un perete, cineva dansa, cineva privea.
Începusem să credem

că noaptea n-ar mai sfârși.
Cineva spuse că muzica s-a terminat, și nimeni n-a
observat.
Cineva spuse apoi ceva despre planete, despre
stele,
ce mici erau, ce departe.

-traducere de Catalina Franco-
_____________________________
Someone was saying
something about shadows covering the field, about
how things pass, how one sleeps towards morning
and the morning goes.

Someone was saying
how the wind dies down but comes back,
how shells are the coffins of wind
but the weather continues.

It was a long night
and someone said something about the moon shedding its
white
on the cold field, that there was nothing ahead
but more of the same.

Someone mentioned
a city she had been in before the war, a room with two
candles
against a wall, someone dancing, someone watching.
We begin to believe

the night would not end.
Someone was saying the music was over and no one had
noticed.
Then someone said something about the planets, about the
stars,
how small they were, how far away.

Edgar Allan Poe,”Helen”

Frumusețea ta pentru mine e, Helen,
Ca navele niceene de odinioară
Ce blând pe marea cea parfumată
Purtau, obosit, călătorul pe val hoinărind
Spre țara natală.

Pe mări disperate, după îndelungi rătăciri,
Păru-ți de hiacint, fața armonioasă,
Aerul tău de naiadă mă aduceau acasă
La gloria ce era Grecia,
Și la grandoarea Romei.

Acolo! strălucitoare în nișa-fereastră
Ca o statuie mi-ai apărut
In mână cu lampă de-agată!
Ah, Psyche din acele tărâmuri
Din Țara Sfântă!

-traducere de Catalina Franco-
_________________________

Hélene, ta beauté est pour moi comme ces barques nicéennes d’autrefois qui, sur une mer parfumée, portaient doucement le défait et le las voyageur a son rivage natal.

Par des mers désespérées longtemps coutumier d’errer, ta chevelure hyacinthe, ton classique visage, tes airs de Naiade m’ont ramené ainsi que chez moi a la gloire qui fut la Grece, a la grandeur qui fut Rome.

La ! dans cette niche splendide d’une croisée, c’est bien comme une statue que je te vois apparaître, la lampe d’agate en la main, ah ! Psyché ! de ces régions issue qui sont terre sainte.

-Traduction – Stéphane Mallarmé-
____________________________
Helen, thy beauty is to me
Like those Nicéan barks of yore,
That gently, o’er a perfumed sea,
The weary, way-worn wanderer bore
To his own native shore.

On desperate seas long wont to roam,
Thy hyacinth hair, thy classic face,
Thy Naiad airs have brought me home
To the glory that was Greece,
And the grandeur that was Rome.

Lo ! in yon brilliant window-niche
How statue-like I see thee stand,
The agate lamp within thy hand !
Ah, Psyche, from the regions which
Are Holy-Land !