Yiannis Ritsos, ,,Poetul – Il poeta – Ὁ ποιητής”Oricât își scaldă mâna în întuneric,nicicând mâna sa nu se face neagră. Mâna luie impermeabilă nopții.Când va dispărea(fiindcă într-o zi ne vom duce cu toții), cred că va rămânepe lumea asta un zâmbet curajosce necontenit o să spună „da”, „da”- totdeauna nădejdilor vechi și de veacuri toate zadarnice.-traducere de Catalina Franco–_________________________Per quanto si bagni la mano nell’oscuro,la mano non si annerisce mai. La sua manoè impermeabile alla notte. Quando se ne andrà(perché un giorno tutti ce ne andiamo), credo che resteràun sorriso dolcissimo in questo mondoche dirà incessantemente “sì” e ancora “sì”a tutte le secolari speranze vanificate.-traduzione di Nicola Crocetti-____________________________Ὅσο ϰι ἄν βρέχει τό χέρι του μές στό σϰοτάδι,τό χέρι του δέ μαυρίζει ποτέ. Τό χέρι τουεῗναι ἀδιάβροχο στή νύχτα. Ὅταν θά φύγει(γιατί ὅλοι φεύγουμε μιά μέρα) θαρρῶ θά μείνειἕνα γλυϰύτατο χαμόγελο στόν ϰόσμο ἐτοῦτονπού ἀδιάϰοπα θά λέει «ναί» ϰαί πάλι «ναί»σ’ ὅλες τίς προαιώνιες διαψευσμένες ἐλπίδες.