Christina Georgina Rossetti (1830 – 1894) este – intre poeții victorieni – unul dintre cei mai iubiți .

Născută la Londra, a fost cea mai mică dintre cei patru frați cu talent artistic, dintre care cel mai cunoscut este poetul și pictorul prerafaelit Dante Gabriel Rossetti.

Poezia ei a fost lăudată de contemporani, inclusiv de Alfred, Lord Tennyson, fiind considerată de unii drept succesorul firesc al Elizabethei Barrett Browning.

Simbolismul și lirismul poeziei ei reflecta dragostea pământească și inspirația divină. Temele predilecte sunt natura, moartea și senzualitatea.

Prolifica, a experimentat forme poetice variate, cum ar fi imnul, sonetul, balada.

~~~~~~~~~~~~~~~~

Christina Rossetti, „Miraj – Mirage”

Speranța visată era doar un vis,

era un vis, de unde acum m-am trezit,

dezamăgită, bătrână și ostenită,

de dragul unui vis.

Îmi atârn harpa de un copac,

o salcie plângătoare peste un lac:

mi-atârn acolo harpa tăcută, zdrobită,

de dragul unui vis.

O, liniștește-te, inimă înfrântă,

inima mea tăcută, stai nemișcată, te frânge:

viața și lumea mea s-au schimbat, și eu însămi,

de dragul unui vis.

-traducere de Catalina Franco-

_______________________________

HE hope I dreamed of was a dream,

Was but a dream; and now I wake

Exceeding comfortless, and worn, and old,

For a dream’s sake.

I hang my harp upon a tree,

A weeping willow in a lake;

I hang my silenced harp there, wrung and snapt

For a dream’s sake.

Lie still, lie still, my breaking heart;

My silent heart, lie still and break:

Life, and the world, and mine own self, are changed

For a dream’s sake.