Joachim Werneburg, ”Osaka-jō”

Fluturii,

două celeste lumi

se învecinează.

Nufărul înflorește,

se ofilește curând.

Urlă-n văzduh,

și chiar mai tare încă,

fiindcă e așteptat,

ghimbirul îți arde gura

iar lângă iaz stă castelul,

Cea mai puternică

e insula libelulelor,

de multă vreme de nedistrus,

a înțepat-o insecta străină,

venită de peste ocean.

-traducere de Catalina Franco-

___________________________

Schmetterlinge,

zwei himmlische Welten

stoßen zusammen.

Wasserlilie blüht,

welkte sie bald schon dahin.

Tosen in der Luft,

und lauter noch,

denn erwartet,

Ingwer brennt auf dem Mund,

nahe dem Teich eine Burg,

Mächtigste

der Libelleninsel, die lang

nicht zerstörte,

stach ein fremdes Insekt,

übern den Ozean kams.