Gustavo M. Galliano, ”Șoaptele nopții – Susurros de la noche”

Aureola nopții

geme în avalanșe,

șerpuitoare, ingenuă,

transpirație colorată.

Împreunate pe nori

brațele tale, lame de fier,

desfășurând cavalcada, eternă,

a euforiei iubirii.

Învârtejiri de mătase

împletite cu bucurie,

în vreme ce spasmele hohotitoare

beau alcoolul creației.-

-traducere de Catalina Franco-

______________________________

El aura de la noche

gime en avalanchas,

serpenteante, candorosa,

transpirando color.

Montada sobre nubes

tus brazos, cual férreas aspas,

emprenden cabalgatas, eternas,

por sobre el éxtasis del amor.

Remolinos de seda,

entrelazados al gozo,

mientras espasmos fragorosos

beben aguardiente del crear.-