Paul Verlaine, ”Ceru-i pe acoperiș – Le ciel est par-dessus le toit „
Pe acoperișuri un cer
Așa senin așa calm
Pe acoperiș un copac
Pe cer îmi părea că văd
Un clopot ușor sunând.
În pom îmi părea că văd
O pasăre plângând
Viața-i aici o Doamne
Atât de simplă și calmă
Dinspre oraș o Doamne
Rumoare și plictiseală
Cu viața ta ce-ai făcut
Plângând întruna
Cu tinerețea mea
Doamne tu ce-ai făcut?
-traducere de Catalina Franco
_______________________
Le ciel est, par-dessus le toit,
Si bleu, si calme !
Un arbre, par-dessus le toit,
Berce sa palme.
La cloche, dans le ciel qu’on voit,
Doucement tinte.
Un oiseau sur l’arbre qu’on voit
Chante sa plainte.
Mon Dieu, mon Dieu, la vie est la
Simple et tranquille.
Cette paisible rumeur-la
Vient de la ville.
Qu’as-tu fait, ô toi que voila
Pleurant sans cesse,
Dis, qu’as-tu fait, toi que voila,
De ta jeunesse?
catalinafrancoblog 