Robert Walser, ”Cum am văzut o frunză căzând- Wie ich ein Blatt fallen sah”

Robert Walser, ”Cum am văzut o frunză căzând- Wie ich ein Blatt fallen sah”

Dacă nu m-aș fi întors

înspre crengile goale deja,

mi-ar fi scăpat

clipa acelei lente

căderi de aur către pământ,

din copleșitorul frunziș

al verii. Mi-ar fi rămas

nevăzut ceva prea frumos, ceva drag,

încântător și liniștitor, ceva care

să-mi întărească sufletul.

Când vine vremea ta,

de vrei să te ocrotești,

privește mai des înapoi.

Privitul doar înainte nu e destul.

Nu au cum să observe totul cei neprivind in jur.

-traducere de Catalina Franco

______________________________

Hätte ich mich nicht nach

den zum Teil bereits nackten

Zweigen umgedreht, so würde mir

der Anblick des langsam

goldig zu Boden fallenden,

aus üppigem

Sommer stammenden Blattes

entgangen sein. Ich hätte etwas

Schönes nicht gesehen und etwas Liebes,

Beruhigendes und Entzückendes,

Seelenfestigendes nicht empfunden.

Schaue öfter zurück,

wenn es dir dran liegt, dich zu bewahren.

Mit Gradeausschauen ist’s nicht getan.

Die sahen nicht alles, die nicht rund um sich sah’n.

**

https://www.robertwalser.ch/en/rw

3 gânduri despre “Robert Walser, ”Cum am văzut o frunză căzând- Wie ich ein Blatt fallen sah”

  1. Privirea

    În viața aceasta trebuie să-nveți să privești,
    Nu cu vederea, ci mai ales cu ochiul minții,
    Să arzi pentru alții și să le mulțumești
    Părinților, iubirii lor regale – ca sfinții.
    Privește, contemplând, cerul albastru și larg,
    Știind că ne vom regăsi cu toți laolaltă,
    După ce am învățat să iubim străinul, sau omul drag,
    Lăsându-ne, la sfârșit, numele în piatră, înscris, cu o daltă.
    Întoarce-ți privirea înapoi spre pământ,
    Spre locul în care te-ai născut prima oară,
    În acest tărâm magic și sfânt,
    În care sufletul se simte o vioară!
    Apoi, privește și-n jurul tău, spre ceilalți,
    Observând cât de puțin îi trebuie omului ca să trăiască,
    Stăruind să urci sufletul spre munții înalți,
    Mulțumind Domnului că toți au învățat să-L iubească.
    În viața aceasta poți să faci tot ce vrei,
    Dar nu uita că sufletul e ca apa,
    E pur – asemenea apei ce-o bei,
    Și poartă în el bobul vieții, ce nu-ncolțește în Sahraa!

    Copyright @ A. Răduț, 2022, din vol. Căutări, 2022

    Apreciat de 1 persoană

  2. Vă mulțumesc, Doamnă Frâncu,
    și vă doresc la rândul meu tot binele și multă, multă inspirație în traducerile pe care le realizați.
    Cu prietenie,
    AR

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s