Mariangela Gualtieri, ”Vă jur pe dinții mei de lapte – Giuro per i miei denti da latte”
Vă jur pe dinții mei de lapte
vă jur pe goană și nădușeală
jur pentru toți pe sărutul iubirii
jur pentru când încet se vorbește în noapte
jur pentru când se râde în hohot
jur pe cuvântul nu
și jur pe cuvântul nicicând și pe beție vă jur,
pe fericire vă jur.
Jur că pământul nu va avea sfârșit
jur că trăiesc uneori o bucurie mare,
jur că bucuria există, că există și că o simt,
și jur că n-am să mă las întristat
de niciun profet plângăcios,
de niciun artist târguindu-se cu durerea,
de nimeni curgându-mi în sânge și explicând-mi-o
de nici un șarlatan cu sufocantele lui cuvinte.
Vă jur că voi salva delicatețea mea
Delicatețea puținului și a nimicului
A prea puținului
Eu voi salva puținul și nimicul
Culoarea decolorată
Umbra cea mică
De nepătrunsul cu mintea ce iese la lumină
Sămânța din sămânță
Acel nimic din sămânță.
Căci din nimicul acela
Se naște rodul.
Din tot acel nimic
Apare totul.
-traducere de Catalina Franco–
____________________
Giuro per i miei denti da latte
giuro per il correre e per il sudare
giuro per l’acqua e per la sete
giuro per tutti per i baci d’amore
giuro per quando si parla piano la notte
giuro per quando si ride forte
giuro per la parola no
e giuro per la parola mai e per l’ebrezza giuro,
per la contentezza lo giuro.
Giuro che questa terra non sta per finire
giuro che io sento a volte una gioia così grande,
giuro che la gioia esiste, che esiste e io la sento,
e giuro che non mi lascerò intristire
da nessun piagnucololso profeta,
da nessun artista che mercanteggia col dolore,
da nessuno che scorrazza nel sangue e me lo spiega
da nessun imbonitore con le sue parole soffocanti.
Giuro che io salverò la delicatezza mia
la delicatezza del poco e del niente
del poco poco,
salverò il poco e il niente il colore sfumato,
l’ombra piccola
l’impercettibile che viene alla luce
il seme dentro il seme,
il niente dentro quel seme.
Perché da quel niente nasce ogni frutto.
Da quel niente
tutto viene.
catalinafrancoblog 