Amelia Rosselli, ”Lumea toată e văduvă – Tutto il mondo e vedovo”

Toată lumea e văduvă dacă-i adevărat că tu încă mergi

toată lumea e văduvă dacă-i adevărat! Toată lumea

e-adevărată dacă-i adevărat că tu încă mergi, toată

lumea e văduvă dacă nu mori! Toată lumea

e-a mea dacă-i adevărat că tu nu mai trăiești că ești

numai un felinar pentru ochii mei înclinați. Chiar

de la nașterea ta eu am rămas ca oarbă iar pentru mine

ziua cea nouă-i doar noapte a depărtării tale. Iar eu

sunt oarbă fiindcă tu încă mergi! Sunt oarbă fiindcă

mergi iar lumea e văduvă și este oarbă dacă tu mergi

dacă tu te agăți încă de ochii mei cerești.

-traducere de Catalina Franco–

________________________________

Tutto il mondo e vedovo se e vero che tu cammini ancora

tutto il mondo e vedovo se e vero! Tutto il mondo

e vero se e vero che tu cammini ancora, tutto il

mondo e vedovo se tu non muori! Tutto il mondo

e mio se e vero che tu non sei vivo ma solo

una lanterna per i miei occhi obliqui. Cieca rimasi

dalla tua nascita e l’importanza del nuovo giorno

non e che notte per la tua distanza. Cieca sono

che tu cammini ancora! Cieca sono che tu cammini

e il mondo e vedovo e il mondo e cieco se tu cammini

ancora aggrappato ai miei occhi celestiali.

**

da „Variazioni Belliche” (1964)