Amelia Rosselli, ,,Iertare – Perdonatemi”

Amelia Rosselli, ,,Iertare – Perdonatemi”

Iertare, iertare, iertare,

Eu vă iubesc, v-aș fi iubit, vă iubesc

Am pentru voi iubirea cea mai uimită

cea mai uimită imaginabilă.

Eu vă iubesc, vă venerez, vă slăvesc

vă caut în orice codru de pini

vă aflu în oricare colț

e-a voastră viața pe care eu am pierdut-o.

Pierzând-o v-am înțeles pierzând-o

eu v-am uimit pierzându-mi-o pe voi vă

regăsesc! Într-altă parte a pădurii de pini

era atâta beznă! însingurată! ruinătoare!

Nu e deloc ușor să fiu așa ca voi;

pare dar nu e atât de ușor pare

că e atât de ușor să fiu cu voi însă

nu e deloc chiar atât de ușor.

Eu vă iubesc vă iubesc

în plasa răului am căzut

mâinile mele s-au murdărit de cerneală

spre-a vă iubi la rău.

Hristos n-a avut niciun un plan atât de ușor

în mintea încordată de deziluzie

Hristos avea cu el sabia și învelișul

el n-a avut vreo uimire.

N-a fost candoare în ochii voștri

prea rară fost-a bunăvoința

de-a face schimb de pumni cu învățătorul meu

dar v-aș fi găsit.

Eu vă iubesc? Vă voi iubi? Prea multe lucruri

pe cer şi pe pajişti şi-aduc aminte

de o iubire ce pleacă, ce fuge

în spatele caselor.

Dincolo de orice fațadă să văd ceea ce

n-am vrut niciodată să știu; dincolo

de orice fațadă să văd

ceea ce astăzi nu e.

-traducere de Catalina Franco

____________________________

Perdonatemi perdonatemi perdonatemi

vi amo, vi avrei amato, vi amo

ho per voi l’amore più sorpreso

più sorpreso che si possa immaginare.

Vi amo vi venero e vi riverisco

vi ricerco in tutte le pinete

vi ritrovo in ogni cantuccio

ed è vostra la vita che ho perso.

Perdendola vi ho compreso perdendola

vi ho sorpresi perdendola vi

ritrovo! L’altro lato della pineta

era così buio! solitario! rovinoso!

Essere come voi non è così facile;

sembra ma non lo è sembra

cosa tanto facile essere con voi ma

cosa tanto facile non è.

Vi amo vi amo vi amo

sono caduta nella rete del male

ho le mani sporcate d’inchiostro

per amarvi nel male.

Cristo non ebbe così facile disegno

nella mente tesa al disinganno

Cristo ebbe con sé la spada e la guaina

io non ebbi alcuna sorpresa.

Candore non v’è nei vostri occhi

benevolenza era tanto rara

scambiando pugni col mio maestro

ma v’avrei trovati.

Vi amo? Vi amerei? Tante cose

nel cielo e nel prato ricordano

amore che fugge, che scappa

dietro le case.

Dietro ogni facciata vedere quel

che mai avrei voluto sapere; dietro

ogni facciata vedere

quel che oggi non v’è.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s