Thomas Stearn Eliot, ”Cântec – Song”
Când spațiu și timp, o spun înțelepții,
Sunt lucruri ce nu pot fi,
Albina trăind o singură zi
Atunci să trăim cât încă putem,
Cât timp iubire și viață avem.
Deși înțelepții n-o cred,
Timpul e timp și zboară.
Florile date ție când încă roua
Mai tremura pe mlădița de vie,
Deja păliseră-n timp ce albina
Se înfrupta din nectarul lor.
Să ne grăbim a culege, așadar,
Nu ne fie prea tristă jalea.
Chiar dacă trecătoare, floarea iubirii
Fie divină măcar!
-traducere de Catalina Franco –
________________________________
If space and time, as sages say,
Are things which cannot be,
The fly that lives a single day
Has lived as long as we.
But let us live while yet we may,
While love and life are free,
For time is time, and runs away,
Though sages disagree.
The flowers I sent thee when the dew
Was trembling on the vine,
Were withered ere the wild bee flew
To suck the eglantine.
But let us haste to pluck anew
Nor mourn to see them pine,
And though the flowers of love be few
Yet let them be divine.
catalinafrancoblog 