Jorge Luis Borges, ”O busolă – Una brújula”
Toate lucrurile sunt cuvintele
limbii unde Cineva sau Ceva, noapte – zi,
a scris acea nesfârșită harababură
ce e istoria lumii. În viforul
ei trec Cartagina, Roma, trec el, tu și eu,
viața mea pe care n-o înțeleg, agonia
de-a fi enigmă, întâmplare, criptografie
și toată discordia lui Babel.
Ce nu e numit e în spatele numelui;
azi, gravitând, am simțit umbra lui,
în acul albastru, ușor și lucid, cum
spre marginea mării ardoarea și-a întins,
cu ceva de-orologiu văzut în vis,
de pasăre adormită care se mișcă.
-traducere de Catalina Franco –
_______________
Todas las cosas son palabras del
idioma en que Alguien o Algo, noche y día,
escribe esa infinita algarabía
que es la historia del mundo. En su tropel
pasan Cartago y Roma, yo, tú, él,
mi vida que no entiendo, esta agonía
de ser enigma, azar, criptografía
y toda la discordia de Babel.
Detrás del nombre hay lo que no se nombra;
hoy he sentido gravitar su sombra
en esta aguja azul, lúcida y leve,
que hacia el confín de un mar tiende su empeño,
con algo de reloj visto en un sueño
y algo de ave dormida que se mueve.
catalinafrancoblog 