Imaginație versus realitate! Imperfectul e paradisul nostru!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Wallace Stevens, ”Poemul trăirilor noastre – The Poems of Our Climate”
I
Apă limpede-n vasul strălucitor,
Garoafe albe și roz. Lumina-n odaie
Mai albă decât ninsoarea ce oglindește
Proaspăt căzuta zăpadă de la sfârșitul
Iernii când după-amiaza se întoarce.
Garoafe roz și albe – parcă-ți dorești
Ceva mai mult decât asta. Ziua în sine
E mult prea simplă: o vază albă, de rece
Alb porțelan – rotundă, joasă
Cu altceva nimic – decât garoafele.
II
Îți spui că simplitatea asta deplină
Goală de toate chinurile, poate ascunde,
Din rău alcătuit, un eu vital, că l-am
Împrospătat într-o lume de alb,
O lume de apă limpede, cu limite strălucitoare,
Că totuși vrei mai mult, că ai nevoie de altceva
Mai mult ca lumea de-arome ninse și albe.
III
Ar mai rămâne mintea neostoită vreodată,
Așa că unul, de-ar vrea să scape, s-ar reîntoarce
La ce deja fusese de atâta vreme alcătuit.
Imperfectul e paradisul nostru.
Dar ține minte că,-n amărăciunea asta, deliciul,
Întrucât imperfectul în noi e-atât de fierbinte,
Stă în cuvinte defecte și-n sonuri îndărătnice.
-traducere de Catalina Franco-
_______________________________-
I
Clear water in a brilliant bowl,
Pink and white carnations. The light
In the room more like a snowy air,
Reflecting snow. A newly-fallen snow
At the end of winter when afternoons return.
Pink and white carnations – one desires
So much more than that. The day itself
Is simplified: a bowl of white,
Cold, a cold porcelain, low and round,
With nothing more than the carnations there.
II
Say even that this complete simplicity
Stripped one of all one’s torments, concealed
The evilly compounded, vital I
And made it fresh in a world of white,
A world of clear water, brilliant-edged,
Still one would want more, one would need more,
More than a world of white and snowy scents.
III
There would still remain the never-resting mind,
So that one would want to escape, come back
To what had been so long composed.
The imperfect is our paradise.
Note that, in this bitterness, delight,
Since the imperfect is so hot in us,
Lies in flawed words and stubborn sounds.
catalinafrancoblog 