Fernando Pessoa, ”Ceața coboară de peste munte – Desce a névoa da montanha”

Ceața coboară de peste munte,

Coboară – se naște – ori nu știu ce…

Sufletul meu e străin de orice,

Când vede, vede ce nu se vede.

Mai bine ceață decât viață…

Coboară – urcă: în fine, există.

Și nu știu în ce consistă

Să crezi că trăiești emoția de a trăi,

Și, fără a vrea, să fii trist.

-traducere de Catalina Franco-
_______________________________

Desce a névoa da montanha,

Desce ou nasce ou não sei quê…

Minha alma é a tudo estranha,

Quando vê, vê que não vê.

Mais vale a névoa que a vida…

Desce, ou sobe: enfim, existe.

E eu não sei em que consiste

Ter a emoção por vivida,

E, sem querer, estou triste.