Alejandra Pizarnik, „Lumina căzută din noapte – La luz caida de la noche””
sfinxule împrăștie
peste delirul meu plânsul
crești presărat de floare în așteptarea-mi
îmbelșugarea nimicului
sfinxule împrăștie
odihna părului tău de piatră
pe furiosul meu sânge
eu nu înțeleg melodia
abisului de pe urmă
eu nu cunosc jurământul
îmbrățișării iederei
eu voi să fiu
ca pasărea îndrăgostită
care subjugă copilele
îmbătandu-le de mister
iubesc pasărea înțeleaptă în iubire
singura liberă
-traducere de Catalina Franco-
______________________________
vierte esfinge
tu llanto en mi delirio
crece con flores en mi espera
porque la salvación celebra
el manar de la nada
vierte esfinge
la paz de tus cabellos de piedra
en mi sangre rabiosa
yo no entiendo la música
del último abismo
yo no sé del sermón
del brazo de hiedra
pero quiero ser del pájaro enamorado
que arrastra a las muchachas
ebrias de misterio
quiero al pájaro sabio en amor
el único libre
catalinafrancoblog 