Konstantinos Kavafis, „Lucruri încheiate – Cose finite – Things Ended”

Stăpâniți de teamă și suspiciune,

cu mintea înspăimântată, cu ochii îngroziți,

cu disperare căi născocim

spre-a preveni cumplitul pericol,

amenințând și de neocolit.

dar noi greșim: riscul nu e înainte-ne;

erau false mesajele

(nu le-am ascultat sau n-am înțeles).

O altă nefericire, inimaginabilă,

brusc, violent se năpustește asupra-ne,

și, găsindu-ne nepregătiți, ne copleșește-n scurt timp.

-Traducere de Catalina Franco-

________________________________

Stretti tra la paura e i sospetti,

la mente frastornata, gli occhi terrorizzati,

ci consumiamo progettando il modo

di scongiurare il pericolo scontato,

tremendo che ci minaccia.

ma è un errore: il rischio non è in strada;

erano falsi i messaggi

(non li abbiamo ascoltati o capiti bene).

Un’altra sventura, che non ci immaginiamo,

improvvisa e violenta piomba su di noi,

e impreparati – senza più tempo – ci travolge.

-Traduzione di Nicola Crocetti-

__________________________________

Possessed by fear and suspicion,

mind agitated, eyes alarmed,

we desperately invent ways out,

plan how to avoid the inevitable

danger that threatens us so terribly.

Yet we’re mistaken, that’s not the danger ahead:

the information was false

(or we didn’t hear it, or didn’t get it right).

Another disaster, one we never imagined,

suddenly, violently, descends upon us,

and finding us unprepared—there’s no time left—

sweeps us away.

-Translated by Edmund Keeley, Philip Sherrard