Pe înălțimile strălucitoare apare, în pârgă, lanul,
Splendoarea norilor albi plutește pe cerul larg
Noaptea-i tăcută, pâlpâie stele fără de număr,
Mulțimea lor clipește îndepărtată de nouri.
Cărările duc mai departe pe valuri viețile
Omului – deasupra marilor oceane tăinuitoare,
Soarele zilei și-arată întreaga-i splendoare-n
Imaginea lui înaltă, iar zorii parcă-s de aur.
În minunate culori împodobite-s grădinile,
Omul e prea uimit de reușita strădaniei lui:
Tot ce creează el și se împlinește-n înalt
Intr-o însoțire măreață se află cu tot ce cândva a fost.
-traducere de Catalina Franco–
_______________________________
Das Erntefeld erscheint, auf Höhen schimmert
Der hellen Wolke Pracht, indes am weiten Himmel
In stiller Nacht die Zahl der Sterne flimmert,
Groß ist und weit von Wolken das Gewimmel.
Die Pfade gehn entfernter hin, der Menschen Leben,
Es zeiget sich auf Meeren unverborgen,
Der Sonne Tag ist zu der Menschen Streben
Ein hohes Bild, und golden glänzt der Morgen.
Mit neuen Farben ist geschmückt der Gärten Breite,
Der Mensch verwundert sich, dass sein Bemühn gelinget,
Was er mit Tugend schafft, und was er hoch vollbringet,
Es steht mit der Vergangenheit in prächtigem Geleite.
Friedrich Hölderlin, „Vara – Der Sommer”
Pe înălțimile strălucitoare apare, în pârgă, lanul,
Splendoarea norilor albi plutește pe cerul larg
Noaptea-i tăcută, pâlpâie stele fără de număr,
Mulțimea lor clipește îndepărtată de nouri.
Cărările duc mai departe pe valuri viețile
Omului – deasupra marilor oceane tăinuitoare,
Soarele zilei și-arată întreaga-i splendoare-n
Imaginea lui înaltă, iar zorii parcă-s de aur.
În minunate culori împodobite-s grădinile,
Omul e prea uimit de reușita strădaniei lui:
Tot ce creează el și se împlinește-n înalt
Intr-o însoțire măreață se află cu tot ce cândva a fost.
-traducere de Catalina Franco–
_______________________________
Das Erntefeld erscheint, auf Höhen schimmert
Der hellen Wolke Pracht, indes am weiten Himmel
In stiller Nacht die Zahl der Sterne flimmert,
Groß ist und weit von Wolken das Gewimmel.
Die Pfade gehn entfernter hin, der Menschen Leben,
Es zeiget sich auf Meeren unverborgen,
Der Sonne Tag ist zu der Menschen Streben
Ein hohes Bild, und golden glänzt der Morgen.
Mit neuen Farben ist geschmückt der Gärten Breite,
Der Mensch verwundert sich, dass sein Bemühn gelinget,
Was er mit Tugend schafft, und was er hoch vollbringet,
Es steht mit der Vergangenheit in prächtigem Geleite.
Pe înălțimile strălucitoare apare, în pârgă, lanul,
Splendoarea norilor albi plutește pe cerul larg
Noaptea-i tăcută, pâlpâie stele fără de număr,
Mulțimea lor clipește îndepărtată de nouri.
Cărările duc mai departe pe valuri viețile
Omului – deasupra marilor oceane tăinuitoare,
Soarele zilei și-arată întreaga-i splendoare-n
Imaginea lui înaltă, iar zorii parcă-s de aur.
În minunate culori împodobite-s grădinile,
Omul e prea uimit de reușita strădaniei lui:
Tot ce creează el și se împlinește-n înalt
Intr-o însoțire măreață se află cu tot ce cândva a fost.
-traducere de Catalina Franco–
_______________________________
Das Erntefeld erscheint, auf Höhen schimmert
Der hellen Wolke Pracht, indes am weiten Himmel
In stiller Nacht die Zahl der Sterne flimmert,
Groß ist und weit von Wolken das Gewimmel.
Die Pfade gehn entfernter hin, der Menschen Leben,
Es zeiget sich auf Meeren unverborgen,
Der Sonne Tag ist zu der Menschen Streben
Ein hohes Bild, und golden glänzt der Morgen.
Mit neuen Farben ist geschmückt der Gärten Breite,
Der Mensch verwundert sich, dass sein Bemühn gelinget,
Was er mit Tugend schafft, und was er hoch vollbringet,
Es steht mit der Vergangenheit in prächtigem Geleite.