Umberto Saba, ”Capra – La capra”

În behăitul caprei e bocetul omului. Suferința nu este un dat doar al condiției umane, ci este inerentă destinului tuturor lucrurilor, tuturor viețuitoarelor.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Umberto Saba, ”Capra – La capra”


I-am vorbit unei capre.
Era doar ea pe pășune, era legată.
Sătulă de iarbă, udă
sub ploaie, capra zbiera.
Zbierătu-acela se înfrățea
cu suferința mea. I-am răspuns, mai întâi
din glumă, apoi fiindcă durerea-i eternă,
și are o singură voce – aceeași -.
În vocea aceea simțeam
geamătul caprei singure.
Într-o capră cu fața semitică
simți răzvrătirea din oricare rău
și din oricare viață.
-traducere de Catalina Franco-
____________________________
Ho parlato a una capra.
Era sola sul prato, era legata.
Sazia d’erba, bagnata
dalla pioggia, belava.
Quell’uguale belato era fraterno
al mio dolore. Ed io risposi, prima
per celia, poi perché il dolore è eterno,
ha una voce e non varia.
Questa voce sentiva
gemere in una capra solitaria.
In una capra dal viso semita
sentiva querelarsi ogni altro male,
ogni altra vita.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s