Roberto Bolaño, ”Țigani – Gitanos”



Insuportabil de liberi, spune o voce.
Dincolo de peisaju-îngrădit, la cotitură,
Lângă tufișuri, și chiar în groapa aceea
Am visat visul cadavrelor. Un lucru
Atât de simplu. Un munte de cadavre
Înspre apus. Dar mai apoi unul dintre ei
A spus: să nu te sperii, căci eu sunt cartea
Țiganilor, două lucruri o să-ți dezvălui
Mai înainte de a merge drept.
Ți le rezum: libertatea și sărăcia
Erau o flamură. Flamura celor
Căzuți la cotitură.

-traducere de Catalina Franco–
______________________________


Insoportablemente libres, dice la voz.
Detrás del paisaje cercado, en la curva,
Junto a los matorrales, justo en ese hueco
Tuve el sueño de los cadáveres. Algo
Muy sencillo. Un montón de fiambres
En el atardecer. Pero entonces uno de ellos
Dijo: no te asustes, soy el libro de
Los gitanos, voy a revelarte dos cosas
Antes de seguir por la línea.
Te lo resumo: la libertad y la pobreza
Eran una bandera. La bandera de quienes
Cayeron en la curva.