Margherita Guidacci, ”In tăcere – In silenzio”

Scriu cuvinte-n fiece zi.
Nu știu unde-o s-ajung,
scriind.
Știu c-aș putea să tac.
Cel care știe nu spune.
Mut în pântecul vremii
unde oamenii țipă încă.
Privirea
ar fi destul spre-a înțelege și-a spune
ceea ce vocea nu spune.
Ating în fiece clipă, în orice zi
strigătul, tunetul. Trăiesc prin preajmă.
Aș putea să m-opresc și s-aștept.
În liniște.

-traducere de Catalina Franco-
______________________________

Scrivo parole ogni giorno.
Non so dove arriverò,
scrivendo.
So che potrei tacere.
Colui che sa, non parla.
Muto nel ventre del tempo
dove uomini gridano, anche.
Lo sguardo
basterà per comprendere e dire
quanto la voce non dice.
Sfioro ogni istante, ogni giorno
l’urlo e il tuono. Vivo intorno.
Potrei fermarmi e attendere.
In silenzio.