Alfonso Gatto, ”Iarba – L’erba”

Alfonso Gatto, ”Iarba – L’erba”

Singuri, în plânsul tău din zori,
cu iarba, cu liniștea, cu mișcările umbrei,
și cu tulpinile vântului. Alinarea ta
e ca eu să te știu
calmă în timp ce aștepți
s-ajung de departe, odihna ta
e speranța
să-te-întâlnesc
din intamplare, seara, într-o iarnă.

Să te las să dispari,
să fiu cerul tău unde să privești
fără remușcare, doar cu regretul tău,
cu memoria ta, cu mâinile goale …

Să mă plângi e poate mai dulce decât să mă ai.

-traducere de Catalina Franco
_______________________________

Soli, nel pianto tuo della mattina,
l’erba, il silenzio, il muovere dell’ombra,
e gli steli del vento. Il tuo sollievo
è di vederti calma nell’attesa
ch’io giunga da lontano, il tuo riposo
è la speranza d’incontrarci a sera
per caso in un inverno.

Lasciarti per sparire,
per essere il tuo cielo dove guardi
senza rimorsi, avere il tuo rimpianto,
la tua memoria, le tue mani vuote…

Forse è più dolce piangermi che avermi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s