Stéphane Mallarmé, ”O dantelă e îndepărtată … – Une dentelle s’abolit …”

O dantelă e îndepărtată

În îndoiala Supremului Joc

De-a nu-întredeschide profanator

Decât eterna absență a patului.

Conflictul acela alb unanim

Același cu-al unei ghirlande,

Zburând contra sticlei pale

Mai mult plutește decât îngroapă.

Dar unde visul e aur

Acolo doarme trist o mandoră

În golul neant al muzicianului.

Astfel dinspre nici o fereastră

Din nici un pântec decât al său

Nu puteam a mă naște ca fiu.

-traducere de Catalina Franco-

___________________________________

Une dentelle s’abolit

Dans le doute du Jeu suprême

A n’entrouvrir comme un blasphème

Qu’absence éternelle de lit.

Cet unanime blanc conflit

D’une guirlande avec la même,

Enfui contre la vitre blême

Flotte plus qu’il n’ensevelit.

Mais chez qui du rêve se dore

Tristement dort une mandore

Au creux néant musicien

Telle que vers quelque fenêtre

Selon nul ventre que le sien,

Filial on aurait pu naître.