William Butler Yeats – Premiul Nobel pentru literatura –

Va ofer, celor care păstrează în inima nostalgia unui Innisfree, doua variante ale acestui poem celebru.

_____________________________

William Butler Yeats, ”Insula din Innisfree – The Lake Isle of Innisfree”

Varianta 1

Am să mă scol și-am să plec acum către Innisfree,

Și-acolo am să-mi clădesc o colibă ​​din lut și răchiți;

Și-am să am nouă vreji de fasole și nouă stupi de albine,

Și-n zumzăit de albine, singur, am să trăiesc în poiană.

Și voi avea și pace acolo, pacea picură rar din rouă,

Din vălul zorilor, strop cu strop, acolo țârâie greierul;

Miezul nopții e licăr, amiaza e strălucire de purpur,

Seara se umple de aripi de cânepioare.

Am să mă scol și-am să plec acum, și noapte și zi,

Mereu am s-aud apa-n lac, când bate-n mal clipocind;

În timp ce sunt pe șosea, ori pe străzile cenușii,

În miezul inimii mele adânc am s-o simt.

Varianta 2

O să mă scol, o să plec acum, spre Innisfree o să plec,

Și o căsuță o să-mi fac acolo, din vălătuc:

Nouă vreji de fasole, un stup de albine-o să am,

Și singur o să trăiesc în zumzăitul din luminiș.

Acolo pacea eu mi-oi găsi-o, acolo pacea coboară

În zori, cu încetul, din rouă, seara, din țârâitul de greier;

Miezul nopții e strălucire, amiaza-i dogoare de purpur,

Iar din aripi înspre seară vor fâlfâi câneparii.

O să mă scol, o să plec acum, când mereu – noapte, zi

Apa lacului blând susurând către mal o voi auzi;

Pe când pe șosea aștept ori pe-un caldarâm cenușiu,

Întruna am s-o aud în miezul străfundului inimii.

-traducere de Catalina Franco-

_______________________________

I will arise and go now, and go to Innisfree,

And a small cabin build there, of clay and wattles made;

Nine bean-rows will I have there, a hive for the honey-bee,

And live alone in the bee-loud glade.

And I shall have some peace there, for peace comes dropping slow,

Dropping from the veils of the morning to where the cricket sings;

There midnight’s all a glimmer, and noon a purple glow,

And evening full of the linnet’s wings.

I will arise and go now, for always night and day

I hear lake water lapping with low sounds by the shore;

While I stand on the roadway, or on the pavements grey,

I hear it in the deep heart’s core.