Dylan Thomas, ”Iar moartea n-o să mai fie stăpână. – And death shall have no dominion.”

Iar moartea n-o să mai fie stăpână.

Și morții goi or să fie totuna

Cu omul în vânt și cu luna-n apus;

Când oasele lor li se vor curăți,

Iar cele curate nu vor mai fi,

Vor avea stele la mâini și picioare;

Deși vor fi fost nebuni, ei sănătoși or să fie,

Deși în mare înecați, ei or să învie;

Deși îndrăgostiții-or pieri, nu va pieri iubirea;

Iar moartea n-o să mai fie stăpână.

Iar moartea n-o să mai fie stăpână.

Sub toate vâltorile mării,

Multă vreme zăcând, n-o să mai moară în vânt;

Răsuciți până când îi lasă tendoanele,

Legați de-o roată, totuși n-or să se frângă;

Credința în mâinile lor se va rupe în două,

Păcatele unicornului au să-i străpungă;

Și, despicându-se, nici un sfârșit n-o să piară;

Iar moartea n-o să mai fie stăpână.

Iar moartea să nu mai fie stăpână.

Să nu mai plângă-n urechile lor pescărușii,

Valuri nu se mai spargă vreodată la țărmuri;

Unde o floare a ieșit, nu mai răsară floare,

Capul să-și poată înălța sub loviturile ploii;

Și, chiar de nebunii și morții-s ca unghiile,

Prin margarete răsară-le sufletele;

Frângă-se-n soare pân’soarele s-o prăbuși,

iar moartea să nu mai fie stăpână.

-traducere de Catalina Franco-

_______________________________

And death shall have no dominion.

Dead men naked they shall be one

With the man in the wind and the west moon;

Wenn their bones are picked clean and the clean bones gone,

They shall have stars at elbow and foot;

Though they go mad they shall be sane,

Though they sink through the sea they shall rise again;

Though lovers be lost love shall not;

And death shall have no dominion.

And death shall have no dominion.

Under the windings of the sea

They lying long shall not die windily;

Twisting on racks when sinews give way,

Strapped to a wheel, yet they shall no break;

Faith in their hands shall snap in two,

And the unicorn evils run them through;

Split all ends up they shan’t crack;

And death shall have no dominion.

And death shall have no dominion.

No more may gulls cry at their ears

Or waves break loud on the seashores;

Where blew a flower may a flower no more

Lift its head to the blows on the rain;

Though they be mad and dead as nails,

Heads of the characters hammer through daisies;

Break in the sun till the sun breaks down,

and death shall have no dominion.