Georg Trakl, ”Soarele – Die Sonne”

În fiecare zi soarele galben vine de peste deal.

Frumoasă-i pădurea, fiara întunecată

Și omul; vânător ori cioban.

Un pește roșietic saltă în iazul verde.

Sub cerul rotund

Pescarul își poartă lin barca albastră.

Încet-încet se coc strugurii și secara.

Când, împăcată, ziua se-apropie de sfârșit

Binele, ca și răul, e pregătit.

Când noaptea se lasă,

încet ridică rătăcitorul greaua-i pleoapă;

Soarele sparge valea întunecată.

-traducere de Catalina Franco-

_______________________________

Täglich kommt die gelbe Sonne über den Hügel.

Schön ist der Wald, das dunkle Tier,

Der Mensch; Jäger oder Hirt.

Rötlich steigt im grünen Weiher der Fisch.

Unter dem runden Himmel

Fährt der Fischer leise im blauen Kahn.

Langsam reift die Traube, das Korn.

Wenn sich stille der Tag neigt,

Ist ein Gutes und Böses bereitet.

Wenn es Nacht wird,

Hebt der Wanderer leise die schweren Lider;

Sonne aus finsterer Schlucht brich.