Else Lasker-Schüler, ”Lui Giselheer păgânul – Giselheer the Heiden”

Eu plâng –

Visele-mi cad in lume.

În întunecimile mele

N-ar îndrăzni vreun păstor.

Ochii mei nu dezvăluie căile

Așa cum dezvăluie stelele.

Întruna mă rog la sufletul tău;

Tu oare știi?

Oarbă de-aș fi

M-as crede în pântecul tău.

Sângele tău

Cu toate florile l-aș inflori.

Dar prea bogată fiind,

N-ar ști nimeni să mă culeagă;

Și nici să-mi poarte acasă

Ofranda.

Să te învăț să fii blând aș dori;

Numele să mi-l spui asta deja o știi.

Privește-mi culorile,

Ele sunt noapte și stele.

Cum ar putea sa-mi placă ziua înghețată?

Are un ochi de sticlă …

Au murit toate,

Noi amândoi însă nu.

-traducere de Catalina Franco-

––––––––––––__________________

Ich weine –

Meine Träume fallen in die Welt.

In meine Dunkelheit

Wagt sich kein Hirte.

Meine Augen zeigen nicht den Weg

Wie die Sterne.

Immer bettle ich vor deiner Seele;

Weißt du das?

Wär ich doch blind –

Dächte dann, ich läg in deinem Leib.

Alle Blüten täte ich

Zu deinem Blut.

Ich bin vielreich,

Niemandwer kann mich pflücken;

Oder meine Gaben tragen

Heim.

Ich will dich ganz zart mich lehren;

Schon weißt du mich zu nennen.

Sieh meine Farben,

Schwarz und stern

Und mag den kühlen Tag nicht,

Der hat ein Glasauge.

Alles ist tot,

Nur du und ich nicht.