Activ

Antonia Pozzi, „Dor de lucruri ușoare – Desiderio di cose leggere”

Blondul păpurișului
precum un lan de spice
pe lângă lacul ceresc

casele unei insule
îndepărtate
culoarea unei pânze
gata de navigare.

Dor de lucruri ușoare
în inima ce apasă
ca într-o barcă
o piatră.

Dar va ajunge într-o seară
la maluri
un suflet eliberat:
fără să îndoaie papura
fără să clatine apă ori aer
o să pornească – cu casele
insulei îndepărtate,
înspre stânca înaltă
a stelelor.

-traducere de Catalina Franco-
______________________________
Giuncheto lieve biondo
come un campo di spighe
presso il lago celeste

e le case di un’isola lontana
color di vela
pronte a salpare .

Desiderio di cose leggere
nel cuore che pesa
come pietra
dentro una barca .

Ma giungera una sera
a queste rive
l’anima liberata:
senza piegare i giunchi
senza muovere l’acqua o l’aria
salpera – con le case
dell’isola lontana,
per un’alta scogliera
di stelle.