Cecilia Meireles, ,,Tema rozei – Motivo da rosa”

Nu te-întrista când vezi plutind petala:
aidoma cu a fi e și-a nu fi.
Iar în grădina ta, pe lângă neatinse,
și roze de cenușă spulberată vei găsi.
Chiar spinii mei își vor lăsa mireasma
în depărtări, de mine vântul va vorbi.
Și, pentru că m-oi pierde, mereu voi dăinui,
Și, veșnic răsfoită, nu voi avea sfârșit.

-traducere de Catalina Franco-
_______________________

Não te aflijas com a pétala que voa:
também é ser, deixar de ser assim.
Rosas verá, só de cinzas franzida,
mortas, intactas pelo teu jardim.
Eu deixo aroma até nos meus espinhos
ao longe, o vento vai falando de mim.
E por perder-me é que vão me lembrando,
por desfolhar-me é que não tenho fim.