Guillaume Apollinaire, ”Toamna bolnavă’ – Automne malade”’

Toamnă bolnavă
Toamnă adorată
Tu vei muri
Când prin grădinile
De trandafiri va sufla uraganul
Când va fi nins
În livezi
Toamna sărmană
Tu mori bogată albă
De nea și de fructe coapte
Adânc pe ceruri
Se-înaltă șoimi
Ondine paiațe pitice cu verde păr
Care nicicând n-au iubit
Spre marginea codrilor
Boncăluitul cerbilor
Și cum te iubesc, anotimp,
Și cum îmi plac
Toate-ale tale zvonuri
Roadele neculese
Plânsul vântului, codrului
Lacrima lor în toamnă
Foaie de foaie
Frunzele
Călcate-n picioare

Un tren
Rostogolindu-se
Viața-n
Șuvoaie

-traducere de Catalina Franco–
______________________________

Automne malade et adoré
Tu mourras quand l’ouragan soufflera dans les roseraies
Quand il aura neigé
Dans les vergers
Pauvre automne
Meurs en blancheur et en richesse
De neige et de fruits murs
Au fond du ciel
Des éperviers planent
Sur les nixes nicettes aux cheveux verts et naines
Qui n’ont jamais aimé
Aux lisieres lointaines
Les cerfs ont bramé
Et que j’aime ô saison que j’aime tes rumeurs
Les fruits tombant sans qu’on les cueille
Le vent et la foret qui pleurent
Toutes leurs larmes en automne feuille a feuille
Les feuilles
Qu’on foule
Un train
Qui roule
La vie
S’écoule