Fernando Pessoa a trăit, poate, cea mai îndrăzneață și radicală încercare de a depăși toate limitele gândirii, vieții și existenței.
________________________________
Fernando Pessoa – Nostalgie! – Saudades!


Am în mine ceva ca o ceață
Ce nu conține și nu e nimic
Nostalgia după ceva,
Dorința de ceva vag.

În ea sunt învăluit
Ca de o negură
Deasupra scrumierei
Sclipește ultima stea

Mi-am fumat viața. E-asa incert
Tot ce am văzut sau citit!
Lumea toată-i mare carte deschisă
Care-mi surâde într-o limbă necunoscută.


_________________________
Tenho em mim como uma bruma
Que nada é nem contém
A saudade de coisa nenhuma,
O desejo de qualquer bem.

Sou envolvido por ela
Como por um nevoeiro
E vejo luzir a última estrela
Por cima da ponta do meu cinzeiro

Fumei a vida. Que incerto
Tudo quanto vi ou li!
E todo o mundo é um grande livro aberto
Que em ignorada língua me sorri.

Nostalgie! Mi-e dor chiar și de ceea ce nu a însemnat nimic pentru mine, de angoasa zborului timpului și de boala misterului vieții. Chipuri pe care le vedeam pe străzile mele obișnuite: dacă nu le mai văd mă întristez; totuși nu au fost nimic pentru mine, dacă nu simbolul întregii vieți. Bătrânul anonim cu ghete murdare care aproape întotdeauna trecea pe lângă mine la nouă și jumătate dimineața? Vânzătorul șchiop de bilete de loterie care mă deranja fără succes? Bătrânul rotund, roșu, cu un trabuc în gură, stând la ușa tutungeriei? Vânzătorul palid? Ce se va întâmpla cu toți cei care, doar pentru că i-am văzut mereu, au făcut parte din viața mea? Mâine voi dispărea și eu din Rua da Prata, din Rua dos Douradores, din Rua dos Fanqueiros. Mâine și eu – sufletul care simte și gândește, universul care sunt pentru mine – da, mâine voi fi doar unul care a încetat să mai treacă pe aceste străzi, unul pe care alții îl vor evoca vag cu un „o fi fost el ? „. Și tot ceea ce fac acum, ceea ce simt și trăiesc acum nu va fi altceva decât un trecător mai puțin în viața de zi cu zi a străzilor unui oraș oarecare.
-traducere de Catalina Franco-
_______________________________
Din ”Două sute de citate alese de Antonio Tabucchi”, 2001