Emily Dickinson, ”Creierul, pe brazda lui – The Brain, within it’s Groove”
Creierul, pe brazda lui, Curge calm, lin. Dar devieze fie și-o așchie, Și-n frâu nu-l mai ții!
N-aduci șuvoiul-‘napoi, Când potopul inundă dealul, Și sapă o cale doar pentru el, Și mătură morile.
-traducere de Catalina Franco– _____________________ The Brain, within it’s Groove Runs evenly – and true – But let a Splinter swerve – ‘Twere easier for You –
To put the Waters back – When Floods have slit the Hills – And scooped a Turnpike for Themselves – And shoved away – the Mills –
Emily Dickinson, ”Rugul de mură are un spin – The Black Berry – wears a Thorn ”
Rugul de mură are într-o parte un spin, Dar nimănui nu se plânge, Exact la fel își oferă mura La potârniche și la băiat.
Uneori se-agață de gard, Ori se cațără în vreun copac, Or cu ambele mâini strânge piatra, Dar nu cere milă.
Noi – durerea spre-a ne-o răcori, De fiece rană ne plângem la ceruri. În schimb, murul, mai brav, Ajunge departe-n înalt.
-traducere de Catalina Franco– ––––––––––––– The Black Berry – wears a Thorn in his side – But no Man heard Him cry – He offers His Berry, just the same To Partridge – and to Boy –
He sometimes holds upon the Fence – Or struggles to a Tree – Or clasps a Rock, with both His Hands – But not for Sympathy –
We – tell a Hurt – to cool it – This Mourner – to the Sky A little further reaches – instead – Brave Black Berry –
Grecia, știi, nu este numai o rană. În orele libere o cafea bună, radio și TV pe verande, culoarea bronzului, trupul de bronz, Grecia – învelitoare de bronz pe buzele mele. Pe pereți petele de soare se prind de ochi ca insectele. Pe dupa ziduri – casele dezmembrate , terenuri de fotbal, și închisori și spitale oamenii lui Dumnezeu, ciocănitorile Diavolului, șoferi de tramvai care beau solitari vinul bun și aspru al Arachovei. Aici au dormit tineri curajoși cu pușca pe o parte și copiii desculți în somnul lor. Batistele negre urând ale noroc au trecut și-au plecat pilote și covoare bătute la cișmea. Acum pietriș și cizme în acest concasor de pietre și șoferii de tramvai care beau singuri vinul bun și aspru din Arachova.
-traducere de Catalina Franco-
La Grecia, sai, non è solo una ferita. Nelle ore libere un buon caffè, radio e Tv sulle verande, colore di bronzo, corpo di bronzo, coperchio di bronzo la Grecia sulle mie labbra. Sui muretti la colla del sole attacca come insetti gli occhi. Dietro ai muretti le case sventrate, campi di calcio, carceri, ospedali uomini di Dio e battenti del Diavolo e i tranvieri che bevono solitari il buon vino asprigno di Arachova. Qui hanno dormito giovani prodi con il fucile su un fianco e i bambini scalzi nel sonno. Neri fazzoletti beneauguranti passavano e se ne andavano coltri e tappeti battuti alla fonte. Ora pietrisco e scarponi in questo frantoio di rocce e i tranvieri che bevono solitari il buon vino asprigno di Arachova.
La cosa importante è di non smettere mai di interrogarsi. La curiosità esiste per ragioni proprie. Non si può fare a meno di provare riverenza quando si osservano i misteri dell'eternità, della vita, la meravigliosa struttura della realtà. Basta cercare ogni giorno di capire un po' il mistero. Non perdere mai una sacra curiosità. ( Albert Einstein )
catalinafrancoblog 