Milo De Angelis, „Întâlniri și ambuscade”-”Incontri e agguati”

Milo De Angelis, „Întâlniri și ambuscade – Incontri e agguati”

Numele, numele, numele.
Îl repetăm, siguri sau neîncrezători,
într-un tremur de pasăre, îl gravăm
în țipăt, îl salvăm
cu uimirea de neconfundat a darului unic
pe care l-am meritat: vine
din zorii cei depărtați și ne numește,
ne așteaptă, ne cere, ne întreabă
cuvântul să-l protejeze-n tăcerea plopilor.

-traducere de Catalina Franco-
________________________
Il nome, il nome, il nome.
Lo ripetiamo certi o increduli,
in un tremore di pernici, lo incidiamo
nell’urlo, lo salviamo
con lo stupore inconfondibile dell’unico dono
che abbiamo meritato: giunge
dalla nostra alba piu remota e ci nomina,
ci attende, ci pretende, ci chiede
la parola e la protegge nel silenzio dei pioppeti.

 

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Milo de Angelis, ”Găsirea venei – Trovare la vena ”

Milo de Angelis, ”Găsirea venei – Trovare la vena ”

Nici o glorie în excelsis, ci o încâlceală
nervoasă
o răzuire de sunete și de ochi
fixați în jos, nimicul acela
ce gândul îl ține rece, acel tremur
de becuri și ace, ceva
ce se închide în strigăt. Fața
își atinsese deja pământul, văzuse palidul
curs al fenomenelor
o, dormi , spuneam, dormi
deși eu eram cu tine
și tu nu erai cu mine.

-traducere de Catalina Franco-
______________________________

Nessuna gloria in excelsis, ma un groviglio
nervoso
un raschiare di suoni e occhi
fissi all’ingiù, quel niente
che tiene freddo il pensiero, quel tremito
di lampadine e aghi, qualcosa
che s’incarcera dove grida. Il viso
toccava già la sua terra, vedeva lo scorrere
pallido dei fenomeni
oh dormi, dissi, dormi
eppure io ero con te
e tu non eri con me.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Milo De Angelis, ”Uneori, la marginea nopții – A volte, sull’orlo della notte”

Milo De Angelis, ”Uneori, la marginea nopții – A volte, sull’orlo della notte”

Uneori, la marginea nopții, rămâi suspendat
Și nu mori. Rămâi doar c-un răsuflet,
lung timp, în ziua nicicând sfârșită,
vezi ușa deschisă larg unui strigăt. Mâna rănind
cu precizia apropiată blândeții. Așa
trecem necunoscuți de întâiul sânge
până aici, până la clipele care se întorc să înțeleagă
și caută înțelesul trupurilor și rămân
imperfecte și întrebătoare.

-traducere de Catalina Franco-
______________________________

A volte, sull’orlo della notte, si rimane sospesi
E non si muore. Si rimane dentro un solo respiro,
a lungo, nel giorno mai compiuto,
si vede la porta spalancata da un grido. La mano feriva
con una precisione vicina alla dolcezza. Così
si trascorre ignoti dal primo sangue
fino a qui, fino agli attimi che tornano a capire
e cercano il significato dei corpi e restano
imperfetti e interrogati.

 

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni

Milo De Angelis, ”Uneori, la marginea nopții – A volte, sull’orlo della notte”

Milo De Angelis, ”Uneori, la marginea nopții – A volte, sull’orlo della notte”

Uneori, la marginea nopții, rămâi suspendat
Și nu mori. Rămâi doar c-un răsuflet,
lung timp, în ziua nicicând sfârșită,
vezi ușa deschisă larg unui strigăt. Mâna rănind
cu precizia apropiată blândeții. Așa
trecem necunoscuți de întâiul sânge
până aici, până la clipele care se întorc să înțeleagă
și caută înțelesul trupurilor și rămân
imperfecte și întrebătoare.

-traducere de Catalina Franco-
______________________________

A volte, sull’orlo della notte, si rimane sospesi
E non si muore. Si rimane dentro un solo respiro,
a lungo, nel giorno mai compiuto,
si vede la porta spalancata da un grido. La mano feriva
con una precisione vicina alla dolcezza. Così
si trascorre ignoti dal primo sangue
fino a qui, fino agli attimi che tornano a capire
e cercano il significato dei corpi e restano
imperfetti e interrogati.

 

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni

Eugenio De Andrade, ”Aproape nimic – Quasi niente -Quase nada”

Eugenio De Andrade, ”Aproape nimic – Quasi niente -Quase nada”

Iubirea-i
pasăre tremurândă
în mâinile unui copil.
Folosește cuvinte
spre-a nesocoti
că n-au glas
diminețile cele mai limpezi

-traducere de Catalina Franco-
______________________________

L’amore
è un uccello tremante
nelle mani di un bambino.
Si serve di parole
perché ignora
che le mattine più limpide
non hanno voce.
____________________
O amor
é uma ave a tremer
nas mãos duma criança.
Serve-se de palavras
por ignorar
que as manhãs mais limpas
não têm voz.

 

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, plantă şi în aer liber