Roland Erb, ” Martie fără de țintă – Lenz ziellos”
Era-n încăperea aceea,
ca de-obicei, părea în pericol,
era și-o-îngustă bancă de lemn.
Stătea sub ferestrele nalte
lumina venea-n valuri albe,
și s-a urcat pe un covor zburător
drept în aerul strălucitor.
Șezând el dansa un dans
în sus în jos pe tavan,
plutea, dansa, urca, se-afunda,
așa zbura el în timp ce ședea.
Nu-i rămăsese vreo alta șansă să zboare
prin încăpere. Iar tu știi de ce.
-traducere de Catalina Franco-
______________________________
Da lag er in diesem Zimmer,
sah sich wie immer bedroht,
lag sich die Holzbank schmal.
Er lag unter hohen Fenstern,
Licht kam in weißen Wellen,
da stieg er auf fliegendem Teppich
waagrecht in flimmernde Luft.
Das war ein liegendes Tanzen
hinauf, hinab und zur Decke,
er schwebte, er tanzte, er stieg, er sank,
das war sein Fliegen im Liegen.
Blieb sonst keine Chance zum Fliegen
im Zimmer. Weisst du warum.
catalinafrancoblog 