Antonia Pozzi, ”Să eșuezi”-”Nàufraghi”

Antonia Pozzi, ”Să eșuezi”-”Nàufraghi”

Naufragii pe stânci
își povestește sieși
oricine – povestea iubitei case
pierdute,
dacă pe sine se-ascultă
strigând
în plânsul pustiu
al mării –

Trist loc părăsit sufletul
de gardul viu al iubirii
se înconjură :
a muri înseamnă
să te acoperi cu spinii
ce cresc în noi.

-traducere de Catalina Franco-
–––––––––––––––-

Nàufraghi sugli scogli
ognuno narra
a sé solo – la storia di una dolce casa
perduta,
sé solo ascolta
parlare forte
sul deserto pianto
del mare –

Triste orto abbandonato l’anima
si cinge di selvagge siepi
di amori:
morire è questo
ricoprirsi di rovi
nati in noi.

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, noapte

Richarda Huch, ”Foc de toamnă”

Richarda Huch, ”Foc de toamnă”

Nu orice dureri se vindecă, unele alunecă
Adânc, tot mai adânc în inimă,
Și, risipite de-a lungul zilelor și al anilor,
Devin piatră..

Vorbești și râzi, parcă nimic n-ar fi,
Ele par să dispară ca spuma.
Dar apăsându-te le simți greutatea
Până și în vis.

Mereu primăveri vin cu lumină și soare,
Lumea se face o mare de floare.
Dar în partea aceea a inimii
Nu mai înflorește nimic.

-traducere de Catalina Franco-
_____________________________

Nicht alle Schmerzen sind heilbar, denn manche schleichen
Sich tiefer und tiefer ins Herz hinein,
Und während Tage und Jahre verstreichen,
Werden sie Stein.

Du sprichst und lachst, wie wenn nichts wäre,
Sie scheinen zerronnen wie Schaum.
Doch du spürst ihre lastende Schwere
Bis in den Traum.

Der Frühling kommt wieder mit Wärme und Helle,
Die Welt wird ein Blütenmeer.
Aber in meinem Herzen ist eine Stelle,
Da blüht nichts mehr.

Alejandra Pizarnik , ”Mai presus de uitare”-”Más allá del olvido”

Alejandra Pizarnik , ”Mai presus de uitare”-”Más allá del olvido”

de vreodată pe-o parte a lunii
vei vedea sărutările-mi scânteietoare
umbre ce orgolios vor surâde
luminând secretul ce rătăcind suspină
de vor veni neînfricatele frunzele
ce fost-au cândva ochii mei
de vor veni parfumuri mustoase
ce s-au ivit din plutire de aripi
de vor veni purpurii bucurii
ce-adânc în soare vor arde încât
să rotunjim echidistante armonii în
fumul dansând din lăuta dragostei mele.

-traducere de Catalina Franco-
______________________________

alguna vez de un costado de la luna
verás caer los besos que brillan en mí
las sombras sonreirán altivas
luciendo el secreto que gime vagando
vendrán las hojas impávidas que
algún día fueron lo que mis ojos
vendrán las mustias fragancias que
innatas descendieron del alado son
vendrán las rojas alegrías que
burbujean intensas en el sol que
redondea las armonías equidistantes en
el humo danzante de la pipa de mi amor.

Este posibil ca imaginea să conţină: pasăre, plantă şi în aer liber