Valéry Larbaud, ”Alma Perdida – Alma Perdida”

Valéry Larbaud, ”Alma Perdida – Alma Perdida”

Vouă, vagi aspirații;
entuziasme;
Gânduri de după masă; elanuri ale inimii;
Înduioșarea urmând potolirii
Nevoilor naturale; iluminările geniului; agitația
Digestiei-în curs de-a se face; liniștirea de după
Digestie; bucurii fără cauze;
Tulburările circulației sângelui; amintiri de dragoste;
Parfum de smirnă în baie; vise de-amor;
Castiliana mea poftă de glumă, imensa mea puritană tristețe, gusturile mele deosebite:
Ciocolată, bomboane dulci care dau arsuri, băuturi reci;
Trabucuri tari,
Țigări aromate;
Voluptatea vitezei; plăcerea de-a nu face nimic; dulceața somnului în întuneric deplin;
Poezia lucrurilor obișnuite: fapte banale; călătorii; țigănci; plimbări cu sania; când plouă pe mare ;
Aiureli în nopți cu febră, singur cu câteva cărți;
Urcușuri și coborâșuri, ale vremii și de temperament;
Deja-vu-uri din altă viață; amintiri, profeții;
O, splendoare a vieții de zi de zi și a obișnuitului du-te vino,
Ție, acest suflet pierdut.

-traducere de Catalina Franco-
______________________________

A vous, aspirations vagues; enthousiasmes;
Pensers d’apres déjeuner; élans du coeur;
Attendrissement qui suit la satisfaction
Des besoins naturels; éclairs du génie; agitation
De la digestion qui se fait; apaisement
De la digestion bien faite; joies sans causes;
Troubles de la circulation du sang; souvenirs d’amour;
Parfum de benjoin du tub matinal; reves d’amour;
Mon énorme plaisanterie castillane, mon immense
Tristesse puritaine, mes gouts spéciaux:
Chocolat, bonbons sucrés jusqu’a bruler, boissons glacées;
Cigare engourdisseurs; vous, endormeuses cigarettes;
Joies de la vitesse; douceur d’etre assis; bonté
Du sommeil dans l’obscurité complete;
Grande poésie des choses banales: faits divers; voyages;
Tziganes; promenades en traîneau; pluie sur la mer;
Folie de la nuit fiévreuse, seul avec quelques livres;
Hauts et bas du temps et du tempérament;
Instants reparus d’une autre vie; souvenirs, prophéties;
Ô splendeur de la vie commune et du train-train ordinaire,
A vous cette âme perdue.

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni

Stefano Benni, ” Balade ”

Stefano Benni, ” Balade ”

Este-un prof de istorie ce-i urăște pe fenicieni
un prof de mate ce scoate rădăcini
un prof de științe ce-a dat foc la copaci
și-un prof de latină ce ține cu niște barbari
un prof de desen ce spune că-i rotund Dumnezeu
Și asta-i cea mai ciudată școală din lume

Proful de geografie nu știe pe unde-i Beijingul
profa de italiană citește doar Mickey Mouse
proful de religie ne pune sa facem flexări
proful de sport ne-învață rugăciuni
directoru-i o maimuță și se numește Raimondo
și asta-i cea mai ciudată școală din lume

Și există proful de nori ce-i aduce în clasă morman
și proful de furtuni ce te-învață cum să faci fulgere
și proful de sarbacană și cel de praștie
și proful ce mereu le fură la toți gustarea
iar clopoțelul sună de pauza la fiece secunda
fiindcă asta-i cea mai ciudată școală din lume.
______________________
-traducere de Catalina Franco-
_______________________

Milioni di persone hanno visto la caduta della mela, ma Newton è stato colui che ha chiesto “perché”.
Bernard Mannes Baruch
===================
C’è un professor di storia che odia i
Fenici
una prof di matematica che strappa le
radici
una prof di scienze che appicca fuoco agli
alberi
e un prof di latino che tiene per i
barbari
e il prof di disegno dice che Dio è tondo
E questa è la scuola più strana del mondo

Il prof di geografia non sa dov’è Pechino
la prof di Italiano legge solo Topolino
il prof di religione fa fare le flessioni
il prof di ginnastica insegna le orazioni
e la preside è una scimmia e si chiama
Raimondo
e questa è la scuola più strana del mondo

E c’è il prof di nuvole che porta in
classe i cumuli
e un prof di temporali che insegna a fare
i fulmini
e il prof di cerbottana e quello di fionda
e un prof che ruba sempre a tutti la
merenda
e la campanella dell’ora suona ogni
secondo
perché, questa è la scuola più strana del
mondo

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, zâmbind, cadru apropiat