Giuseppe Ungaretti, „Iunie- Giugno”
Când
va muri
noaptea asta
și ca un altul
voi putea-o privi
și voi adormi
în freamătul
valurilor
ce vor sfârși
să se scalde
la brâul salcâmilor
de la casa mea
Cund mă voi trezi
în trupul tău
unduitor
ca trilul privighetorii
Pierdut
ca auria
lumină
a grâului copt
În limpezimea
apei
aurul sidefiu
al pielii tale
se va înroura
Eliberată
de bronzul
vibrândelor
plăci
de aer vei fi
ca o panteră
În plutitoare
petale
de umbră
te vei desfoi
Tăcând în
pulberea aceea
tu vei striga
mă vei sufoca
Apoi
vei închide pleoapele
Și vom vedea iubirea
noastră înclinându-se
Apoi voi vedea
înseninat
în zarea de bitum
din irișii tai
murindu-mi pupilele
Acum
seninul s-a închis
cum
în clipa asta
în patria mea din Africa
iasomia
Mi-a fugit somnul
Mă clatin
ca un licurici
în cântecul străzii
Noaptea aceea
oare-o să piară?
-traducere de Catalina Franco-
____________________
Quando
mi morirà
questa notte
e come un altro
potrò guardarla
e mi addormenterò
al fruscio
delle onde
che finiscono
di avvoltolarsi
alla cinta di gaggie
della mia casa
Quando mi risveglierò
nel tuo corpo
che si modula
come la voce dell’usignolo
Si estenua
come il colore
rilucente
del grano maturo
Nella trasparenza
dell’acqua
l’oro velino
della tua pelle
si brinerà di moro
Librata
dalle lastre
squillanti
dell’aria sarai
come una
pantera
Ai tagli
mobili
dell’ombra
ti sfoglierai
Ruggendo
muta in
quella polvere
mi soffocherai
Poi
socchiuderai le palpebre
Vedremo il nostro amore reclinarsi
come serà
Poi vedrò
rasserenato
nell’orizzonte di bitume
delle tue iridi morirmi
le pupille
Ora
il sereno è chiuso
come
a quest’ora
nel mio paese d’Affrica
i gelsumini
Ho perso il sonno
Oscillo
al canto d’una strada
come una lucciola
Mi morirà
questa notte?
