Ezra Pound,
”Casa splendorii – The House Of Splendour”

E-a lui Evanoe,
O casă nu de mâini omenești durată,
Ci dincolo de lumeștile căi, undeva departe
Aur se țese deasupra, înauntru, în juru-i;
Săli ciudate și ziduri – toate-s făurite din aur.
Și la soare-am văzut-o pe Doamna mea,
Păru-i era răsfirat ca un snop de aripi,
Și, în spatele ei, roș lumina soarele.
Și am văzut-o acolo în casa ei,
Cu șase safire mari de-a lungul peretelui,
Ușoară, împodobită pân’ la genunchi,
Rochia ei era țesută din aur pal.
Acolo-s multe-încăperi și toate de aur,
Covoare groase peste pereți, cu emailuri
Bătute-n metal; iar prin broderia urzită-n
Borduri de piatră vine-o aurorală lumină.
Aici vin din marea-mi iubire de ea,
Iată, adorarea mea
Mă înseninează, iar în ea-i o putere
Ce-înflăcărată de-ardoarea din sufletul ei
Surpă cei patru pereți ai timpului stătător.
______________________
-traducere de Catalina Franco
______________________
Tis Evanoe’s,
A house not made with hands,
But out somewhere beyond the worldly ways
Her gold is spread, above, around, inwoven;
Strange ways and walls are fashioned out of it.
And I have seen my Lady in the sun,
Her hair was spread about, a sheaf of wings,
And red the sunlight was, behind it all.
And I have seen her there within her house,
With six great sapphires hung along the wall,
Low, panel-shaped, a-level with her knees,
All her robe was woven of pale gold.
There are there many rooms and all of gold,
Of woven walls deep patterned, of email,
Of beaten work; and through the claret stone,
Set to some weaving, comes the aureate light.
Here am I come perforce my love of her,
Behold mine adoration
Maketh me clear, and there are powers in this
Which, played on by the virtues of her soul,
Break down the four-square walls of standing time.